{"id":157,"date":"2022-08-25T11:38:07","date_gmt":"2022-08-25T11:38:07","guid":{"rendered":"http:\/\/lifeandmindart.com\/?p=157"},"modified":"2022-08-25T11:38:23","modified_gmt":"2022-08-25T11:38:23","slug":"anxietatea-si-tulburarile-psihosomatice%ef%bf%bc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lifeandmindart.com\/en\/2022\/08\/25\/anxietatea-si-tulburarile-psihosomatice%ef%bf%bc\/","title":{"rendered":"ANXIETATEA \u0218I TULBUR\u0102RILE PSIHOSOMATICE"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>ANXIETATEA \u0218I TULBUR\u0102RILE PSIHOSOMATICE<\/strong><strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Citation: <\/strong>Ceciu, Ramona L. 2022. Anxietatea \u0219i Tulbur\u0103rile Psihosomatice. <em>Life and Mind Art<\/em> <em>Research<\/em> journal, no.1, August.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Abstract\/ Sumar<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Lucrarea de fa\u021b\u0103 prezint\u0103 aspecte importante privind rela\u021bia dintre anxietate \u0219i tulbur\u0103rile psihosomatice care pot beneficia de tratamentul psihologic \u0219i psihoterapeutic. Se prezint\u0103 o serie de studii \u0219tiin\u021bifice relevante cu privire la tematica abordat\u0103, argument\u00e2ndu-se faptul c\u0103 emo\u021biile \u0219i g\u00e2ndurile nocive, ira\u021bionale, adesea automate \u0219i incon\u0219tiente, stau la baza multor tulbur\u0103ri psihosomatice. Din acest motiv se subliniaz\u0103 necesitatea trat\u0103rii unor astfel de tulbur\u0103ri prin interven\u021bie psihologic\u0103 \u0219i protocoale psihoterapeutice adecvate fiec\u0103rui caz, pe l\u00e2ng\u0103 interven\u021biile farmacologice, medicale atunci c\u00e2nd e nevoie. Strategiile \u0219i tehnicile cognitiv-comportamentale, hipnoterapia \u0219i abordarea \u00een profunzime a tulbur\u0103rilor, sunt eficiente \u00een ameliorarea \u0219i chiar vindecarea multor tulbur\u0103ri afective, psihosomatice, cognitive \u0219i comportamentale cauzate de diferite tipuri de anxietate. &nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Key words:<\/strong> anxietate, tulbur\u0103ri psihosomatice, fric\u0103, terapii cognitiv-comportamentale, psihologie, psihoterapie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Introducere<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Psihicul, emo\u021bia, percep\u021biile \u0219i g\u00e2ndirea, reac\u021bia la stimulii din mediu, la fenomenele sociale \u0219i la interac\u021biunea cu factorii stresori, anxiogeni, joac\u0103 rol major \u00een starea omului \u0219i trecerea de la s\u0103n\u0103tate spre diverse tulbur\u0103ri psihologice, psihosomatice \u0219i medicale. Reac\u021bia la stres are trei componente \u2013 stimulul, evaluarea sa \u0219i r\u0103spunsul emo\u021bional \u0219i fiziologic la acesta (Selye, 1976; Holdevici, 2015). R\u0103spunsul la factorii stresori, anxiogeni, poate face diferen\u021ba dintre s\u0103n\u0103tate \u0219i dezechilibru, sau boal\u0103. <em>Anxietatea<\/em> este conform lui Barnet (1985) o \u201eteam\u0103 difuz\u0103 f\u0103r\u0103 obiect bine precizat\u201d (<em>apud<\/em> Holdevici, 2015), care se manifest\u0103 adesea prin simptome somatoforme asociate tuturor sistemelor \u0219i aparatelor anatomice, biologice \u0219i fiziologice ale omului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Conform <em>Manualului de Diagnostic \u0219i Clasificare Statistic\u0103 a Tulbur\u0103rilor Mintale<\/em> <em>DSM-V<\/em> (2016), \u201e<em>frica <\/em>reprezint\u0103 r\u0103spunsul emo\u021bional la un pericol iminent real sau presupus, \u00een timp ce <em>anxietatea <\/em>const\u0103 \u00een anticiparea unui pericol. Evident, aceste dou\u0103 st\u0103ri se suprapun dar sunt \u0219i diferite, frica fiind mai frecvent asociat\u0103 cu cre\u0219teri rapide ale stimul\u0103rii vegetative, necesar\u0103 \u00een situa\u021bii de lupt\u0103 sau fug\u0103, cu alte cuvinte de pericol imediat, \u0219i cu comportament de salvare, iar anxietatea se asociaz\u0103 mai des cu tensiune muscular\u0103 \u0219i vigilen\u021b\u0103, necesare preg\u0103tirii pentru un pericol a\u0219teptat, precum \u0219i cu comportament precaut \u0219i evitant. Tulbur\u0103rile anxioase difer\u0103 de frica \u0219i anxietatea normale, specifice etapelor de dezvoltare, prin faptul c\u0103 sunt excesive sau persist\u0103 dup\u0103 finalizarea etapelor de dezvoltare corespunz\u0103toare.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe l\u00e2ng\u0103 aceste aspecte, c\u00e2nd anxietatea nu este tratat\u0103 corespunz\u0103tor prin tratament psihologic, psihoterapeutic \u0219i dup\u0103 caz, farmacologic, pot s\u0103 apar\u0103 \u0219i alte simptome precum: ame\u021beal\u0103, nelini\u0219te exagerat\u0103, sentimente de panic\u0103, deficit de respira\u021bie, dureri \u00een piept, frecven\u021b\u0103 cardiac\u0103 crescut\u0103 sau neregulat\u0103, indigestie, dureri de stomac, colon iritabil, durere de cap sau migrene, epuizare, insomnie, dezechilibre ale poftei de m\u00e2ncare (apetit excesiv sau lipsa lui), tulbur\u0103ri digestive \u0219i alimentare, diverse tulbur\u0103ri \u0219i disfunc\u021bii psihologice \u0219i sociale, tulbur\u0103ri sexuale \u0219i hormonale, tulbur\u0103ri ale sistemului imunitar \u0219.a.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Abord\u0103ri, studii \u0219tiin\u021bifice \u0219i rezultate<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nenum\u0103rate studii efectuate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent (Pigott, 1999; Barlow, 2000; McLean \u0219i Anderson, 2009; McLean, Asnaani, Litz, \u0219i Hofmann, 2011; \u0219.a.) eviden\u021biaz\u0103 diferen\u021be de gen privind anxietatea, printre care: diferen\u021be \u00een neurobiologia organismului \u0219i fluctua\u021bii hormonale, reac\u021bii emo\u021bionale diferite; Barlow a propus un model integrativ de studiu asupra naturii \u0219i etiologiei anxiet\u0103\u021bii, pe baza a trei factori: <em>vulnerabilitatea biologic\u0103<\/em> (<em>heritabilitate<\/em>), <em>vulnerabilitatea psihologic\u0103 general\u0103<\/em> \u00een func\u021bie de experien\u021bele timpurii de dezvoltare a sim\u021bului controlului asupra evenimentelor, \u0219i <em>vulnerabilitatea psihologic\u0103 specific\u0103<\/em> \u00een care anxietatea este direc\u021bionat\u0103 spre obiecte sau situa\u021bii specifice (Barlow, 2000).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Totodat\u0103, cercet\u0103torii fac distinc\u021bie \u00eentre <em>anxietate ca tr\u0103s\u0103tur\u0103<\/em> (analizat\u0103 substan\u021bial de Eysenck, 1992) \u0219i <em>anxietatea ca stare<\/em> (Spielberger, 1966; Spielberger \u0219i colab., 1970). Ca <em>stare<\/em>, anxietatea este definit\u0103 drept \u201eo stare sau o \u00eensu\u0219ire emo\u021bional\u0103 tranzitorie a organismului uman, care se caracterizeaz\u0103 prin sentimente subiective percepute \u00een mod con\u0219tient, de tensiune, de aprehensiune, \u0219i printr-o activitate crescut\u0103 a sistemului autonom. St\u0103rile de anxietate variaz\u0103 ca intensitate \u0219i fluctueaz\u0103 pe parcursul timpului\u201d; spre deosebire de anxietatea ca stare, conform lui Spielberger, Gorsuch \u0219i Lushene (1970, p. 3), anxietatea ca <em>tr\u0103s\u0103tur\u0103<\/em> se refer\u0103 la \u201ediferen\u021be individuale relativ stabile privind predispozi\u021bia pentru anxietate\u201d; exist\u0103 mai multe dezbateri privind anxietatea ca tr\u0103s\u0103tur\u0103, \u0219i de asemenea privind <em>sensibilitatea la anxietate<\/em> care reprezint\u0103 \u201eteama de senza\u021biile fizice legate de anxietate (Clark \u0219i Beck, 2012, Vol. I p. 126).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Unele anxiet\u0103\u021bi se manifest\u0103 ca urmare a unor traume nevindecate, adesea incon\u0219tiente. Psihoterapeutul Mark Epstein definea <em>trauma<\/em> drept \u201eo parte invizibil\u0103 a vie\u021bii omului\u201d; iar \u201ec\u00e2nd privim trauma prin lentilele fricii \u0219i ale anxiet\u0103\u021bii, lipsa sa de logic\u0103 poate fi v\u0103zut\u0103 ca o consecin\u021b\u0103 a stoc\u0103rii amintirii evenimentului par\u021bial prin intermediul sistemelor implicite, care nu pot fi accesate con\u0219tient, \u0219i cu ajutorul instrumentelor sale analitice lingvistice, ceea ce o face s\u0103 nu poat\u0103 fi direct monitorizat\u0103\u201d; mai mult, \u201efrica \u0219i anxietatea nu sunt programate biologic\u201d ci ele sunt \u201eo consecin\u021b\u0103 a proces\u0103rii cognitive a ingredientelor non-emo\u021bionale\u201d, deci \u201eapar \u00een creier la fel cum apare orice fel de experien\u021b\u0103 con\u0219tient\u0103, dar au ingrediente pe care experien\u021bele non-emo\u021bionale nu le au\u201d; \u00een momentul c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la pericol \u0219i posibilele consecin\u021be ale sale schemele anxiet\u0103\u021bii se activeaz\u0103 \u0219i \u00eengrijorarea preia controlul (LeDoux, 2018, p. 238-240). Aceste scheme ale anxiet\u0103\u021bii au la baz\u0103 un limbaj \u0219i mecanisme de manifestare specifice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Franz Alexander, medic \u0219i psihanalist, unul dintre pionierii cercet\u0103tori ai psihosomaticii, observ\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd \u00een\u021belegem fenomenele psihice ca aspecte subiective ale proceselor fiziologice, cerebrale, dihotomia minte\u2013corp dispare. Printre factorii cu semnifica\u021bie etiologic\u0103 \u00een diverse boli, perspectiva psihosomatic\u0103 aduce \u00een analiz\u0103 urm\u0103torii factori: tipul de \u00eengrijire acordat\u0103 \u00een copil\u0103ria mic\u0103, experien\u021bele unor traume emo\u021bionale \u00een copil\u0103rie, climatul emo\u021bional \u0219i tr\u0103s\u0103turile de personalitate ale p\u0103rin\u021bilor\/ \u00eengrijitorilor \u0219i fra\u021bilor, \u0219i experien\u021bele de via\u021b\u0103 ulterioare cu cadrul psiho-emo\u021bional din tipurile de rela\u021bii personale, intime \u0219i profesionale ale persoanei (Alexander, 2008, 61-62). Subliniem deci c\u0103 psihosomatica, dar \u0219i psihoterapiile &nbsp;cognitiv-comportamentale, \u021bin cont \u0219i de factorii epigenetici \u00een analiza unui dezechilibru la nivel corporal sau psihologic. \u00cen re\u021beaua psihosomatic\u0103, &nbsp;sistemul psihic \u201ecare este multimodal, adaptativ, selectiv \u0219i creativ\u201d, face accesibil\u0103 realitatea (Rupert, 2019). Astfel, realitatea noastr\u0103 este simultan creat\u0103 de noi \u0219i element constitutiv \u00een ceea ce suntem noi \u00een fiecare moment al vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Jacques Martel (2007\/ 2012) puncteaz\u0103 c\u0103 singura noastr\u0103 putere adev\u0103rat\u0103 este puterea asupra propriei persoane \u0219i capacitatea de schimbare. Autorul observ\u0103: \u201esunt responsabil de ceea ce mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103, dar \u00een majoritatea cazurilor nu este vina mea. Este necunoa\u0219terea legilor care regizeaz\u0103 g\u00e2ndurile, emo\u021biile asupra corpului fizic cea care m\u0103 face s\u0103 tr\u0103iesc st\u0103ri de r\u0103u \u0219i de boli. Trebuie deci s\u0103 aflu calea mea personal\u0103, sau \u00een sens mai larg, cea spiritual\u0103\u201d; \u201esunt creatorul vie\u021bii mele \u0219i cu c\u00e2t sunt mai con\u0219tient de asta, cu at\u00e2t mai mult pot s\u0103 fac schimb\u0103rile potrivite\u201d (Martel, 2012).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Psihoterapiile cognitiv-comportamentale \u0219i-au confirmat utilitatea \u00een tratarea anxiet\u0103\u021bii, a dificult\u0103\u021bilor de coping, \u00een dezvoltarea rezilien\u021bei, \u00een abordarea schemelor cognitive dezadaptative, \u00een diverse forme de depresie \u0219i alte tulbur\u0103ri, av\u00e2nd \u00een vedere realizarea unor schimb\u0103ri at\u00e2t pe plan intern (al individului) c\u00e2t \u0219i extern, \u00een mediul social, prin managementul contingen\u021belor \u0219i o serie de tehnici \u0219i strategii specifice (Holdevici \u0219i Cr\u0103ciun, 2015; 2019; David, 2017; LeDoux, 2018).&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cogni\u021biile noastre ne formeaz\u0103 \u0219i ne ghideaz\u0103 pa\u0219ii \u00een via\u021b\u0103 chiar dac\u0103 nu realiz\u0103m acest lucru. Iar atunci c\u00e2nd apare <em>discrepan\u021ba<\/em> \u00eentre ceea ce ne dorim (cogni\u021bia existent\u0103) \u0219i ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 (evenimentul de via\u021b\u0103) apar st\u0103ri afective negative, deci aceste st\u0103ri sunt generate doar \u00een momentul c\u00e2nd un eveniment sau o situa\u021bie infirm\u0103 o cogni\u021bie (ira\u021bional\u0103) pe care ne bazam anumite comportamente: de exemplu, o cogni\u021bie ira\u021bional\u0103 de genul &#8211; \u201eTrebuie s\u0103 fiu acceptat de to\u021bi\u201d va fi o premis\u0103 de via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 afect\/ efect negativ dac\u0103 absolut to\u021bi te accept\u0103 (ceea ce este \u00eens\u0103 pu\u021bin probabil datorit\u0103 complexit\u0103\u021bii oamenilor \u0219i a vie\u021bii), dar va atrage st\u0103ri negative atunci c\u00e2nd cineva <em>nu<\/em> te accept\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Structurile cognitive generale<\/em> sunt greu de identificat deoarece, a\u0219a cum puncteaz\u0103 Daniel David, ele sunt \u00eenv\u0103\u021bate pe parcursul cre\u0219terii \u0219i dezvolt\u0103rii \u00een rela\u021biile cu persoane semnificative, devenind parte din structura de personalitate a individului \u2013 de exemplu, avem \u201estil func\u021bional\/ ra\u021bional\u2013 optimism; stil disfunc\u021bional\/ira\u021bional\u2013 pesimism; dac\u0103 sunt disfunc\u021bionale, ele vor fi protejate de o serie de cogni\u021bii <em>intermediare<\/em>, pacientul fiind extrem de defensiv \u00een abordarea lor, iar uneori nefiind con\u0219tient de natura lor, ca urmare a unei compens\u0103ri cronice\u201d (David, 2017).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Strategiile \u0219i tehnicile cognitiv-comportamentale abordeaz\u0103 astfel de g\u00e2nduri, structuri cognitive, dar \u0219i comportamente aferente, inclusiv comportamentele anxioase. Exist\u0103 o serie de metode de relaxare utile pentru persoanele anxioase, de exemplu <a>trainingul autogen Schultz, relaxarea Jacobson, <\/a>relaxarea prin imagerie ghidat\u0103, hipnoterapia etc.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Unele cercet\u0103ri \u00een neuro\u0219tiin\u021be demonstreaz\u0103 c\u0103 circuitele emo\u021bionale ale creierului regleaz\u0103 eliberarea hormonilor cortizol \u0219i DHEA (dehidroepiandrosteron), cortizolul av\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 rolurile pozitive din organism \u0219i impact negativ asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii c\u00e2nd este produs in exces de expunerea la stres (e hormon al stresului); DHEA mai este cunoscut \u0219i sub numele de ,,hormonul tinere\u021bii\u201d put\u00e2nd contracara efectele negative ale cortizolului. Este de remarcat totodat\u0103 c\u0103 \u201esemnalele electromagnetice pe care inima le trimite c\u0103tre creier \u2013 \u0219i, de altfel, c\u0103tre toate celulele corpului \u2013 sunt cele mai puternice semnale din \u00eentregul organism! Inima genereaz\u0103 un c\u00e2mp electromagnetic care poate fi detectat de la o distan\u021b\u0103 de c\u00e2\u021biva pa\u0219i, \u00een orice direc\u021bie. De asemenea, ea comunic\u0103 mecanic cu tot restul corpului, prin intermediul undelor de presiune transportate de sistemul vascular\u201d (Hughes \u0219i Bradford Terrell, 2011, p. 20-21). A\u0219adar emo\u021biile, dar \u0219i g\u00e2ndirea \u0219i cogni\u021biile noastre genereaz\u0103 \u00een jurul nostru un c\u00e2mp energetic care se manifest\u0103 prin st\u0103rile noastre, prin atitudini, prin raportarea la mediul \u00eenconjur\u0103tor \u0219i rela\u021bionarea cu ceilal\u021bi oameni.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Uneori oamenii, \u0219i chiar medicii speciali\u0219ti, apeleaz\u0103 imediat la tratamente medicamentoase pentru reducerea sau eliminarea unor simptome considerate medicale (de exemplu, migrene, durere de spate, ori alte reac\u021bii care nu au de fapt o baz\u0103 organic\u0103), adesea astfel de tulbur\u0103ri fiind de origine psiho-emo\u021bional\u0103. Evident se lucreaz\u0103 pe tulburarea psihosomatic\u0103 dup\u0103 ce cauzele medicale, <em>sistemice<\/em>, organice au fost excluse, c\u00e2nd este clar c\u0103 tulburarea este de natur\u0103 <em>func\u021bional\u0103<\/em>. Adesea, emo\u021bii \u0219i st\u0103ri negative reprimate sau neprocesate adecvat, precum furie, agresivitate, vin\u0103, team\u0103, singur\u0103tate \u0219i altele, pot provoca \u00een timp diverse tulbur\u0103ri somatoforme pe una sau mai multe zone din corp, de exemplu, persoana poate manifesta doar afec\u021biuni digestive, dar poate manifesta \u0219i afec\u021biuni dermatologice, afec\u021biuni ale analizatorilor (ex. vizual, auditiv \u0219.a.), afec\u021biuni algice (dureri de cap, de genunchi), ale aparatului circulator sau\/\u0219i respirator \u0219.a.m.d.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dahlke subliniaz\u0103 importan\u021ba trat\u0103rii psihosomatice prin ni\u0219te concepte ce schimb\u0103 abordarea unei tulbur\u0103ri: \u201eboala ca drum\u201d spre (auto)descoperire, \u201eboala ca simbol\u201d (Dahlke, 2014), \u201eboala te face sincer\u201d, \u201eboala ca \u0219ans\u0103\u201d spre sinceritate fa\u021b\u0103 de sine, spre autocunoa\u0219tere, con\u0219tientizare \u0219i vindecare, \u201eboala indic\u0103 sarcina\u201d, direc\u021bia sau tema de lucru; \u201etablourile bolilor sunt expresia unor modele care sunt ancorate cu r\u0103d\u0103cini puternice \u00een matricea realit\u0103\u0163ii\u201d; \u201esimptomele de boal\u0103 pot fi schimbate \u00eentr-adev\u0103r pe con\u0163inuturi psihice sau modele comportamentale, dar acestea trebuie s\u0103 corespund\u0103 \u00een privin\u0163a principiului originar, adic\u0103 alternativele nu trebuie s\u0103 provin\u0103 de la polul opus, ci din aceea\u015fi \u00eenl\u0103n\u0163uire de simboluri\u201d (Dahlke, 2012).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Concluzii<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen concluzie, psihologul \u2013 psihoterapeut are rol major \u00een abordarea acestor simboluri. Pe baza experien\u021bei, a expertizei \u0219i a studiilor \u0219tiin\u021bifice, terapeutul lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu clientul pentru descoperirea rela\u021biei dintre simptome, g\u00e2nduri, simboluri \u0219i con\u021binuturi ideatice, motiva\u021bii \u0219i comportamente, cu scopul recadr\u0103rii, restructur\u0103rii \u0219i echilibr\u0103rii acestor rela\u021bii pentru o stare de bine \u0219i s\u0103n\u0103tate optim\u0103. Fiecare element din via\u021ba unui om este important din punct de vedere psihologic, evenimentele de via\u021b\u0103 model\u00e2nd g\u00e2ndirea \u0219i comportamentele care la r\u00e2ndul lor modeleaz\u0103 omul \u00een dinamica vie\u021bii sale. Iar apelarea la psiholog\/ psihoterapeut poate face diferen\u021ba \u00eentre a tr\u0103i f\u0103r\u0103 un sens \u2013 a tr\u0103i \u00eentr-un spa\u021biu incert la limita dintre satisfac\u021bie sau bucurie a vie\u021bii \u0219i nemul\u021bumire \u2013 \u0219i a descoperi un sens, prin \u00een\u021belegerea impactului pe care noi \u0219i ac\u021biunile noastre le avem asupra propriului sine \u0219i asupra celorlal\u021bi. Fiecare este creator al g\u00e2ndirii \u0219i vie\u021bii sale, iar c\u00e2nd omul este bine cu sine este \u00een armonie \u0219i cu ceilal\u021bi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Referin\u021be bibliografice<\/strong>:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Alexander, Franz. (2008). <em>Medicina psihosomatic\u0103: principiile \u0219i aplicabilitatea ei<\/em>. <a>Bucure\u0219ti: Ed. Trei.&nbsp;<\/a><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Barlow, D. H. (2000). Unraveling the mysteries of anxiety and its disorders from the perspective of emotion theory.&nbsp;<em>American Psychologist, 55<\/em>(11), 1247\u20131263.&nbsp;https:\/\/doi.org\/10.1037\/0003-066X.55.11.1247.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Barlow, D. H. (2002). <em>Anxiety and its disorders<\/em>: The nature and treatment of anxiety and panic (2nd edn.). New York: Guilford Press.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Clark, David A. \u0219i Aron T. Beck. (2012). <em>Terapia cognitiv\u0103 a tulbur\u0103rilor de anxietate: \u0219tiin\u021ba \u0219i practica<\/em>, Vol. I\u2013II.&nbsp; Trad. M.M. Mih\u0103ila\u0219. Cluj-Napoca: ASCR.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dahlke, Ruediger. (2012). <em>Boala ca<\/em> <em>\u0218ans\u0103: Cum descifr\u0103m mesajul ascuns al bolii. <\/em>Bucure\u0219ti: Ed. Trei.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a>Dahlke, Ruediger. (2014). <em>Boala ca simbol: Manual de Psihosomatic\u0103<\/em>. Ed. C\u0103t\u0103lin Parfene. Trad. Delia Popescu. Bra\u0219ov: Adev\u0103r Divin. Original german\u0103, 1996.<\/a><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">David, Daniel. (2017). <em>Tratat de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale<\/em>. Ia\u0219i: Polirom.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>DSM-5 Manual de Diagnostic \u0219i Clasificare Statistica a Tulbur\u0103rilor Mintale \u2013 APA<\/em>,ed. 5. (2016). Bucure\u0219ti: Editura Medical\u0103 Callisto.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Holdevici, Irina \u0219i Barbara Cr\u0103ciun. (2015). <em>Psihoterapia eficient\u0103<\/em>. Bucure\u0219ti: Editura Trei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Holdevici, Irina \u0219i Barbara Cr\u0103ciun. (2019). <em>Orient\u0103ri contemporane \u00een psihoterapie \u0219i consiliere psihologic\u0103<\/em>. Bucure\u0219ti: Editura Trei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a>Holdevici, Irina. (2011). <em>Tratat de Psihoterapii Cognitiv-Comportamentale<\/em>. Bucure\u0219ti: Ed. Trei.<\/a><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a>Hughes, Marcia \u0219i James Bradford Terrell. (2017). <em>Inteligen\u021ba Emo\u021bional\u0103 \u00een Ac\u021biune<\/em>. Trad. Silvia Gu\u021b\u0103. Bucure\u0219ti: Curtea Veche. <\/a>&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">LeDoux, Joseph. (1996). <em>The Emotional Brain<\/em>. New York: Simon &amp; Schuster.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a>LeDoux, Joseph. (2018). <\/a><em>Anxios: Cum ne ajut\u0103 creierul s\u0103 \u00een\u021belegem \u0219i s\u0103 trat\u0103m frica \u0219i anxietatea<\/em>. Trad. M. Marian Mih\u0103ila\u0219. Cluj-Napoca: ASCR. Original englez\u0103, 2015.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a>Martel, Jacques. (2007\/ 2012). <\/a><em>Marele Dic\u021bionar al Bolilor \u0219i Afec\u021biunilor: cauzele subtile ale \u00eemboln\u0103virii.<\/em> Trad. D. Anghel. Bucure\u0219ti: Ascendent.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a>McLean, C. P., Asnaani, A., Litz, B. T., &amp; Hofmann, S. G. (2011)<\/a>. Gender differences in anxiety disorders: prevalence, course of illness, comorbidity and burden of illness.&nbsp;<em>Journal of psychiatric research<\/em>,&nbsp;<em>45<\/em>(8), 1027\u20131035. https:\/\/doi.org\/10.1016\/j.jpsychires.2011.03.006.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">McLean, Carmen P. \u0219i Emily R. Anderson. (2009). Brave men and timid women? A review of the gender differences in fear and anxiety. <em>Clinical Psychology Review<\/em> 29: 496\u2013505.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pigott, Teresa. (1999). Gender Differences in the Epidemiology and Treatment of Anxiety Disorders. <em>Journal of Clinical Psychiatry<\/em>, 60 (suppl 18): 4-15.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Rupert, Franz. (2019). <em>Traum\u0103, anxietate \u0219i iubire: constelarea inten\u021biei, calea c\u0103tre o autonomie s\u0103n\u0103toas\u0103<\/em>. Bucure\u0219ti: Ed. Trei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Selye, Hans. (1976). <em>The Stress of Life<\/em>. New York: McGraw-Hill, 1956. Rev. ed. 1976<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img decoding=\"async\" width=\"271\" height=\"158\" src=\"http:\/\/lifeandmindart.com\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/Semnatura-editata-2.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-158\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>ANXIETATEA \u0218I TULBUR\u0102RILE PSIHOSOMATICE Citation: Ceciu, Ramona L. 2022. Anxietatea \u0219i Tulbur\u0103rile Psihosomatice. Life and Mind Art Research journal, no.1, August. Abstract\/ Sumar Lucrarea de fa\u021b\u0103 prezint\u0103 aspecte importante privind rela\u021bia dintre anxietate \u0219i tulbur\u0103rile psihosomatice care pot beneficia de tratamentul psihologic \u0219i psihoterapeutic. Se prezint\u0103 o serie de studii \u0219tiin\u021bifice relevante cu privire la [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":159,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-157","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-life-and-mind-art-research"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lifeandmindart.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/157","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lifeandmindart.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lifeandmindart.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lifeandmindart.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lifeandmindart.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=157"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lifeandmindart.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/157\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":164,"href":"https:\/\/lifeandmindart.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/157\/revisions\/164"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lifeandmindart.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/159"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lifeandmindart.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=157"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lifeandmindart.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=157"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lifeandmindart.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=157"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}